In avanpremiera celei de-a treia editii a GreenBiz Forum, Alex Ardelean de la Biz, “recidiveaza” cu un cover foarte interesant, despre stadiul “Green CSR” in Romania. Il puteti vedea in intregime in acest material.
Pentru ca am fost si eu unul din cei 5 ale caror opinii se regasesc in material, pun aici interviul in intregime, pentru a sublinia niste idei care mi s-au parut importante.
I: Care sunt principalele momente marcante ale domeniului green in ultimii doi ani, in opinia dumneavoastra, in Romania?
Momentele marcante din Romania sunt strict legate de cele internationale. E si normal sa fie asa, dat fiind ca la noi liderii in domeniul CSR au fost intotdeauna companiile multinationale.
In primul rand vorbim de aderarea la UE din 2007 si la noile obiective de mediu pe care si le-a asumat tara noastra. Spre exemplu, in perioada 2008-2009 am fost martorii aparitiei organizatiilor colective ale producatorilor de electronice (EEE), dar si a altor tipuri de organizatii colective. Astfel de organizatii sunt bine reglementate juridic si trebuie sa raporteze periodic guvernului, inclusiv pe o dimensiune care le impune sa desfasoare campanii de constientizare. Asa se face ca am vazut mai multe astfel de campanii in ultimii ani.
Tot aderarea la UE a pus o presiune suplimentara pe companiile din domenii precum acela al productiei, al energiei sau al utilitatilor. Unele facusera investitii de mediu inainte, altele nu. Oricum standardele de mediu pe care le implementau majoritatea erau sub cele pe care le foloseau pe piete mai dezvoltate sau mai bine reglementate. Asa se face ca am vazut o crestere a campaniilor de comunicare pe teme de mediu si din partea acestor companii. In multe cazuri ele au fost un fel de declaratii de bune intentii, o “polita de asigurare”, indiferent de cat de repede urma sa se intample schimbarile la nivelul operatiunilor.
O alta presiune internationala a venit din SUA, incepand din 2008, odata cu noua administratie Obama. Aceasta a inceput o adevarata “cruciada de mediu”, iar una din luptele majore se poarta acolo cu marile companii energetice. Asta a transmis un mesaj important pietelor internationale si companiilor care vor sa-si pastreze atractivitatea in fata investitorilor din ce in ce mai preocupati de investitiile responsabile (SRI). La scara, putem spune acelasi lucru despre masurile ambitioase ale fostului guvern al lui Gordon Brown din Marea Britanie, dar si despre alte evolutii din state europene, in special cele nordice.
I: Care sunt tendintele din acest domeniu, pe plan international, dar si la nivel de Romania?
Pe plan international companiile multinationale sunt confruntate cu aceasta presiune: daca vor sa ramana atractive pentru actionari si investitori atunci trebuie demonstreze ca au un model de afaceri sustenabil. Sa luam exemplul unei companii energetice – e greu sa convingi piata ca vei avea aceeasi profitabilitate si peste 5 ani, in momentul in care administratia americana este in razboi deschis cu modelul tau de afaceri (ma refer la cel clasic).
In plus, in momentul in care vorbim de actionari si de piete financiare, campaniile de comunicare nu pot tine loc de argumente. Asa ca vedem din ce in ce mai multe rapoarte de CSR, mai bine scrise si “mai conforme” cu standardele internationale (ex. GRI G3).
Vorbeam mai sus ce se intampla in statele europene din nord. Acolo exista o presiune crescanda, atat la nivelul opiniei publice, cat si din zona legislativa, ca firmele originare din statele respective sa fie responsabile nu doar pe plan local, ci si in toate tarile in care au operatiuni. Sigur, tinta sunt operatiunile din tarile in curs de dezvoltare, insa valul atinge si Romania. Asa se face ca vedem din ce in ce mai multe rapoarte de CSR, centralizate la nivel de Grup, dar care contin informatii si din Romania.
In concluzie – companiile multinationale din Romania se pregatesc intens pentru a-si rafina indicatorii de raportare de mediu. Chiar daca aceasta pregatire e mai greu de observat, daca nu discuti cu responsabilii de CSR, informatiile mele sunt ca vom vedea in curand o evolutie spectaculoasa in acest domeniu.
I: Ce ii lipseste miscarii green, la nivel de Romania?
In primul rand nu exista o “miscare”. O miscare presupune organizatii si un minim de idei programatice. Chiar si opinia publica din Romania, atat cat o putem vedea intr-o forma inchegata are acum alte preocupari. Sigur, exista un entuziasm fantastic la nivelul tinerilor sau al oamenilor din mediul urban si cu un nivel de trai cel putin mediu. Dar pana la o “miscare” e cale lunga.
I: In acest moment, companiile multinationale dau tonul in aceasta directie si aloca bugete speciale pentru politicile eco. Pana unde trebuie sa mearga implicarea companiilor pentru a ajunge intr-adevar la un mediu mai verde?
Pana la ce spune legea (acum cea europeana) si dupa aia mult mai departe. Dar pentru a nu fi prea pretentiosi, cred ca ar fi rezonabil ca orice companie sa se orienteze dupa ce spune legea. Daca vrea sa se ambitioneze, poate sa mearga pana la ce e rezonabil ca va spune ea peste 2-3 ani.
I: A devenit green CSR o directie distincta de business in cazul companiilor?
In Romania nu. Pe plan international insa, principala tendinta este aceea de a deschide noi linii de business “green” (vezi companii de energie care intra pe piata energiei regenerabile, producatori de autoturisme care lanseaza noi modele ecologice etc.). O alta tendinta este cea a companiilor care isi transforma produsele actuale in unele mai prietenoase fata de mediu (vezi masini sau electrocasnice mai putin poluante, mai usor de reciclat etc.).
E mai greu sa vedem astfel de miscari plecand din Romania. Din nou, in Romania vorbim in primul rand de filiale ale unor multinationale, dar si de politici de marketing mai putin flexibile pe plan local. Principalul obiectiv pe care l-au avut aceste filiale a tinut de profit si de vanzari. De aceea, istoric vorbind, CSR-ul a fost folosit intai pentru a crea premize mai bune pentru astfel de obiective pe termen scurt.
I: Cum a afectat criza bugetele pentru green CSR ale companiilor?
Efectele au fost diferite. Companiile care au o legatura cu bursa sau cele din domeniul energetic si-au pastrat bugetele la niveluri similare cu 2009 si chiar cu 2008. In rest, reducerile au fost de multe ori dramatice.
Sunt studii care arata ca un proces similar, dar la scara, a avut loc si in economii dezvoltate (vezi o cercetare despre efectele recesiunii asupra practicii de CSR). Insa era de asteptat ca in Romania, care a fost vazuta atata timp ca o piata de desfacere, revenirea la preocuparea pentru tintele financiare sa fie mai abrupta.
I: Pentru ca intotdeauna ne uitam la viitor, care este nivelul urmator in politica green?
Daca vorbim de Romania, pasul urmator, de bun simt, este sa vedem raportari corecte, transparente despre ce impact de mediu au “pe bune” companiile mari. Ar trebui sa ne preocupe cat polueaza o companie, care sunt obiectivele de reducere pe care si le propune si cum le atinge de la an la an.
Nu e un pas SF pentru omenire. Insa ar fi putut fi considerat SF pentru, sa zicem, Romania anului 2007. Din fericire, lucrurile sunt diferite acum, iar cutremurele de pe pietele financiare internationale se resimt si in Romania, inclusiv in ceea priveste nevoia de transparenta si de responsabilitate.
N-are rost sa mai spun ca nu veti gasi nicaieri mai multe detalii despre aceste proiecte decat pe ResponsabilitateSociala.ro 
. Asa ca va invit sa le cititi cu atentie, sa le stoarceti de toate ideile bune, iar apoi sa il votati pe cel care v-a impresionat cel mai mult.
Loading ...
