Despre dezvoltare profesionala si fericire
Tereza Valcan are un post, care indeamna la meditatie, despre conflictul “viata personala – viata profesionala”: Joie de vivre.
Un subiect cu siguranta actual intr-o societate care nu are experienta de multi ani, pe care o are societatea americana, apropo de depresia si nevroza profesionala. In consecinta, intr-o societate care nici nu a avut timpul necesar sa-i gaseasca antidoturi.
Ii urmez indemnul si studiez in Wikipedia articolul despre “fericire“. Asta doar pentru a-mi aduce aminte de capitolul cu acelasi nume, din cartea de filosofie. Apoi de nenumaratele sensuri pe care le-a avut de-a lungul istoriei gandirii acest concept.
Concept pe care noi il folosim de cele mai multe ori intr-un sens construit din prejudecati sau clisee holywood-iene. Si il folosim pentru judecati asa-zis “rationale”.
“Ce este fericirea” este si va ramane una din “vesnicele intrebari” (ca sa-l parafrazez pe Thomas Nagel). O intrebare la care cel putin in Romania nu suntem suficient de pregatiti sa raspundem. Asta neinsemnand ca trebuie sa abandonam incercarea de a o face…
(3 voturi, medie: 5.00 din 5)
Loading ...
Este o intrebare cu raspuns simplu si nu-ti trebuie reperele social-economice,cultural-artistice si geo-strategice ale tarii pentru a raspunde..ba din contra, chiar nu-ti trebuie nimic din toate astea….dupa ce-mi dau seama ca faci parte din categoria de oameni cu constructie artificiala? dupa faptul ca ceri prea mult viitor fara a pune umarul la elucidarea si corectarea trecutului.Faci parte din categoria de tineri tehnicizati care propun uitarea sub orice forma a “resentimentelor”…ceea ce eu nu suport….nu suport nici macar sa fiu uitat de tinerei din astia.
Pentru atatea consideratii de natura personala, cred ca nu ne-am prezentat.
nu te flata cu faptul ca asupra ta ploua cu consideratii de natura personala cind nu poti depasi stadiul de mostra.