Leo Youth II – pentru a-i intelege pe tinerii romani
Leo Burnett si D&D Research au facut publice rezultatele unui studiu despre stilul de viata si comportamentul de consum al tinerilor romani (16-24 ani, urban).
Instrumentul este util in primul rand pentru oamenii de marketing si comunicare. Deoarece pentru orice brand, tinerii sunt un public strategic. In acelasi timp ne permite sa intelegem mai bine zona cea mai dinamica a societatii noastre, si de ce nu, sa ne dam seama incotro ne indreptam.
Foarte important la cercetare este ca in urma ei a rezultat o tipologie de 5 profiluri dominante:
- Tinerii de moda veche
- Ambitiosii calculati
- Pesimistii confuzi
- Oportunistii
- Rebelii de cartier
O sa vedeti ca dupa ce cititi explicatia fiecarui profil, o sa puteti aplica usor tipologia. Iata deci o prezentare a rezultatelor:
Aici aveti un raport de cercetare putin mai detaliat. La Razvan Matasel pe blog puteti citi si comunicatul de presa cu backgrounder.
Dintre rezultate mi-au atras atentia urmatoarele:
- “Tinerii de moda veche” – reprezinta cel mai numeros segment (aproape o treime), iar in interiorul lui procentul de fete este de doua ori mai mare decat al baietilor => un segment preponderent feminin
- “Rebelii de cartier” – este un segment format din tineri sub 20 de ani, iar in interiorul lui, numarul de baieti este de aproape trei ori mai mare decat al fetelor => un segment preponderent masculin
Apropo de ultima observatie, si dat fiind ca segmentul de varsta 16 – 24 este destul de divers (ex. liceu – facultate), cred ca ar fi prins bine si o impartire pe subsegmente de varsta a rezultatelor publicate 
(4 voturi, medie: 5.00 din 5)
Loading ...
E interesant ca si directie de studiu, dar laconic in prezentare. Sigur, e pentru uz privat, nu-i ca Barometrul Soros, dar puteau fi mai expliciti .
Ce-am observat e ca studiul nu ne spune nimic de clivajul urban/rural, pentru ca o data cu patrunderea IT&C la sate, altfel se pune problema in rural azi fata de 2003, de exemplu.
Studiul a fost efectuat in (si este reprezentativ pentru) mediul urban, anume orasele mari. Sa mergem si in rural cu acest gen de cercetare ar fi fost mai complicat si costisitor. Nu stiu daca se justifica asta, la tara probail ca stilurile de viata nu difera asa mult.
dragos, banuiesc ca tu faci parte din a doua categorie, sau ma insel? (cred ca nu)
Foarte probabil. Desi am cam depasit varsta
In schimb, in tinerete…
In functie de metodologia aplicata si de esantionul ales, alegerea de subesantioane e posibil sa fie eronata si generalizarile sa nu poata fi sustinute. Acelasi motiv pentru care e incorecta generalizarea unor concluzii in BOP numai pentru anumite categorii. Trebuie pentru acele subesantioane subiecti la fel de multi ca pentru intreaga cercetare (vreo 1000 indiferent de dimensiunea populatiei). Deh, sociologul din mine…
De acord cu tine, Aura. Insa cred ca pentru cercetarea de fata lucrurile erau mai simple. Respectiv, daca se poate da impartirea pe sexe a populatiei corespunzatoare unui profil, cred ca se poate da si cea despre incadrarea intr-o subcategorie de varsta.
In plus se puteau face corelatii relevante pe astfel de subcategorii (s-a comunicat spre exemplu despre varsta, in legatura cu ultimul profil).
S-ar putea sa ma insel, insa cred ca intr-o strategie de marketing mai degraba apar categorii de genul: liceeni, 19-24 (studenti sau nu). Sau poate gandesc eu in termeni de PR si nu de marketing.
Revin. Si chiar nu este prezentata esantionarea nici pe calitativ (cote, straturi, metoda de selectie a subiectilor) si nici pe cantitativ (dimensiune esantion, felul cum au fost selectati subiectii). Si nici metoda Q nu este explicitata. A combina calitativ cu cantitativ este frecvent, dar in ce fel? Ce metode pe fiecare dintre ele? Sunt sigura ca astea sunt aspecte pe care nu au vrut sa le faca publice, dar un raport de cercetare responsabil le cuprinde. (cand ma gandesc ca Dan Petre de la D&D mi-a fost profesor si eu ii critic rapoartele. Mi-a dat 10 la cursul lui, sic!)
Eu sincer am mai vazut astfel de cercetari, care erau comunicate lapidar, la case mari de afara. Ideea e sa dai credit numelor care au facut cercetarea. Apoi, daca te intereseaza sa cumperi…
da pot sa comit o indiscretie si sa te intreb: citi ani ai dragos de vorbesti la trecut de tinerete?
Hai mai, mai glumesc si eu…
Aproape 29
Are dreptate Anca in privinta metodologiei. Metoda Q poate insemna 2 faze de teren, 3 focus grupuri si 1 interviu…. Sau 1 field, 4 focusuri. Parerea mea, din ce-am vazut, e ca latura calitativa a studiului predomina. Cat despre categoriile de varsta, ce sa zic, importante sunt datele socio-demografice.
Na, dar asta numai daca vrem sa fim chitibusari cu studiul. N-are rost sa ne legam de o reclama, ca asta e in fond. Bravo lor ca au mai scos pe piata ceva constructiv.
si eu glumeam! oricum e o virsta faina ,la mai multi!
Am folosit metodologia asta pentru ca este unul dintre cele mai bune instrumente de definire a lifestyle-ului. Esantionul este reprezentativ pentru toti tinerii de 16-24 din orasele de peste 100.000 locuitori.
Pe scurt, etapa calitativa consta in grupuri din care se extrage un set de afirmatii care contureaza universul respondentului. In cantitativ acele afirmatii sunt testate si ierarhizate de un esantion mai larg pentru a genera pattern-uri care se traduc ulterior in profiluri.
Aura, Dragos Iliescu de la D&D a scris o carte despre metodologia asta, citeste-o cu incredere. Cred ca e mai interesant sa discutam despre rezultate decat despre metodologie.
@Andrei Balan
Multumesc pentru lamuriri. Trebuie sa recunosc ca nu imi aduc multe informatii in plus, mai precis aspectele pe care le sesizam privind constructia esantionului. Inteleg ca e mai degraba o constructie de scala.
Doresc sa fac mentiunea ca nu contest cercetarea. Ci doar constat ca sunt putine informatii privind metodologia, mai putine decat sunt obisnuita sa vad in rapoartele publice, de consum larg. Din prisma formatiei mele, poate exagerez in ochii celor formati in alte paradigme cu rigurozitatea metodologica. Dar, nu ma pot avanta in evaluarea unor rezultate nestiind cum s-a ajuns la ele.
Voi cauta cartea recomandata!
(si ma opresc aici pentru a nu monopoliza totusi blogul lui Dragos cu nelamuririle mele personale)
super articolul. chiar aveam cateva dileme cu ceilalti colegi, cum impartim tinerii. Si ai venit la fix
mersi
noro
Salut, Noro. Creditul trebuie sa mearga la Leo Burnett si D&D Research.
In schimb poate ca si tu o sa te oferi sa intorci comunitatii un studiu de caz despre cum managerizezi marketingul la Neogen, nu?
foarte interesant articolul.
ms mult pt articol. cu ajutorul lui, mi-am catalogat cativa colegi care erau de neinteles