Bloguri curate?
La un eveniment organizat de Cristi Manafu, l-am auzit pe Sorin Tudor vorbind despre nevoia unei initiative care sa promoveze “blogurile curate”.
“Bloguri curate” mi-am zis? La ce am eu nevoie de asa ceva? Fiecare e liber sa faca ce vrea. Pe mine nu ma poate afecta ca blogosfera e plina de urangutani.
E, nu e chiar asa, aveam sa aflu. Pe scurt, povestea e in felul urmator:
In septembrie anul trecut am fost impreuna cu o prietena la Forumul national al ARDOR. Pe drum am gasit un sat al carui nume era acelasi cu numele de familie al colegului meu Dragos Tuta. Adica satul “Tuta”. Asa ca am zis sa-i facem o surpriza lui Dragos si am facut o fotografie acolo. La intoarcere, i-am dat fotografia, iar el a publicat-o pe blog (in definitiv oricine se prindea de gluma cu “Tuta”, pe blogul lui Dragos).
De curand, o hiena cu un simt al umorului deviant, s-a gandit sa editeze putin fotografia, adaugand pe indicatorul din imagine literele “Fu” inainte de “tuta”. Intuiti singuri ce ditamai creatia a iesit. Apoi bucuros nevoie mare, si-a impartasit “opera” cu alti devianti ca si el. Asa se face ca mai multe hiene au re-publicat fotografia modificata si pe blogurile lor, adaugand diverse comentarii obscene (normal, nu voi da link-uri catre ei).
Pentru o astfel de incalcare a dreptului la propria imagine a unei persoane private, poti da in judecata o publicatie. Nu insa si un blog.
Deci – “bloguri curate” sau nu?

(5 voturi, medie: 4.2 din 5)
A face rabat la calitate sau compromisuri e una cu a porni o avalansa catastrofala cu un prapadit de bulgare de zapada.Nu sunt pentru cenzura ci pentru autocenzura.Autocontrolul este constiinta unui profesionist a unui intelectual care in momentul compromisului se auto-descalifica.La fel libertatea este disciplina liber consimtita.Daca o presa profesionista formatoare de opinie risca o perioada cu un reityng mai mic renuntand la cititori amatori de cancanuri in timp va avea cititori adevarati.Lumea a cam inceput sa se sature de superficialitate.Pofta vine mancand! Acumulari cantitative salturi calitative,e un adevar ce nu tine de politica.De rerum natura.Obisnuinta este a doua natura a lucrurilor.In momentul cand te “imbolnavesti”de nevoia de cultura intervine necesitatea cvonsumului.Si reciproca este valabila.Servind publicului subcultura ,Kitschi,va deveni dependent .Totul trebuie orchestrat presa,media,scoala,familie.Altfel..DDD
Acum ca zici are sens. Vazusem poza de pe blogul lui Dragos si am vazut si varianta cealalta pe diverse bloguri, dar n-am facut legatura.
Sunt multe bloguri care scriu despre tot felul de porcarii numai ca sa se afle in treaba. Chiar azi m-a tentat sa-i comentez unuia care s-a gasit sa se lege de orientarile sexuale ale unor jurnalisti. Dar am zis ca nu merita efortul
De preferat sa evit sa mai ajung pe blogul lui. Dar partea rea e ca genul acesta de subiecte fac trafic, deci vor continua sa tot existe.
Exact cum spunea Carina, nu merita efortul. Ignoranta fata de asemenea specimene si atitudinile lor ii vor ajuta sa se regaseasca “intre ei”. si usor, usor,precum griul de neghina, asa se vor cerne si oameni si atitudini si fapte.
Nu-mi place ideea de cenzura a blogurilor. Cred ca in timp se curata singura blogosfera. Si daca or ramane cativa sa croncane, mi se pare mai usor sa nu-i vizitam decat sa-i obligam sa traga obloanele inainte de-a canta, ca mi-e greu de crezut ca vor renunta. Un oarecare public probabil vor avea mereu, care public banuiesc sa aiba niste nevoi, care nevoi vor trebui acoperite altcumva, tot online, daca blogurile va fi obligatoriu sa fie “curate”. Eu i-am numit ciori fara plisc pe cei pe care tu-i numesti urangutani, pentru ca oricat ar incerca sa ciupeasca nu pot, dar la croncanit se descurca bine, iar asta ii ajuta sa se impace cu conditia de cioara, si aia cu un betesug. Atat. Sunt destul de chinuiti si asa.
Sorin Tudor a propus un mecanism de auto-reglementare: respectiv formarea unei retele de “bloguri curate” care sa acorde un membership in functie de niste criterii si proceduri foarte clare.
Si aici a intrat virusul “Alina Mungiu Pipidi”|?
Intelesesem gresit. In acest caz ar putea ajuta.
salut, dragos,
macar pentru faptul ca in 2009 vor intra in vigoare reglementari europene in domeniul mediului online, macar pentru faptul ca subiectul a fost propus spre dezbatere publica anul asta atat in zona jurnalismului “institutionalizat” cat si a colegilor liber profesionisti din zona de blogging,
o sa propunem anul asta la forumul ARDOR o tema de debate cu formularea
“mediul online ar trebui restrictionat prin legi mai stricte?” . se va vorbi despre autoreglementare, despre legi deja existente si despre cenzura.
pentru cunoscatori, debate-ul este o reteta excelenta de apropiere riguroasa J printre idei alunecoae, printre reglementari legislative , avand alaturi idei ingenioase, argumente riguroase si nopti albe:) alaturi de tema asta, vor fi si altele, anuntat in curand pe site-ul ardor.
intre timp, ma uit ca jurnalistii acreditati din china afla indignati ca nu au acces la anumite pagini de net. no comment? dincolo de o tema de debate de genul “organizarea olimpiadei din china poate descuraja regimul chinez sa recurga la practici non-democratice?” apare realitatea socanta/
subiecte deschise si reale.
de vazut in ce masura dezbaterea lor este doar un lux cultural:( sau se transforma in practici curente democratice.
monica mocanu, ardor
Bloguri curate.
Pentru autocenzura iti trebuie bun simt. Multi nu-l au si nu depun nici un efort spre cultivarea unei astfel de “calitati”. S-ar putea sa asteptam mult si bine fara sa ajungem la un rezultat pozitiv.
Un set de reguli carei isi propune sa creeze si sa intretina un mediu civilizat (in care sa ne desfasuram pasnic, respectandu-i pe ceilalti) nu e un obstacol in calea exprimarii libere; nu te constrange cu nimic atat timp cat te comporti decent.
Libertatea fiecaruia inceteaza acolo unde interfereaza conflictual cu libertatea unei alte persoane.
“Pentru o astfel de incalcare a dreptului la propria imagine a unei persoane private, poti da in judecata o publicatie. Nu insa si un blog.”
Cred ca esti in eroare. De ce nu ?
sunt deacord cu Bogdan … hai sa fim seriosi Dragos eu cred ca este inca o chestiune de comoditate. Exista legi si nu sunt folosite pentru ca unii nu au chef. Chiar discutam si cu Bobby Voicu pe marginea subiectului acesta in cazul “Cancan” (parca) si el imi explica ca nu are chef sa se judece cu ei. Legi exista cum am mai spus depinde de cat de mult ne dorim sa ne autoreglementam singuri piata. Hai sa fim seriosi 2-5 procese cu “mojicii” din bloggosfera si multi ar intelege ca sunt unele lucruri care nu se fac.
Vrem nu vrem suntem egali in fata legii dar nu suntem clone nici copii la indigo. In functie de educatie de nivelul de cultura apar vrem nu vrem diferente.Cu cat nivelul unui dialog sau schimb de idei devine mai specializat si vocabularul urmeaza aceeiasi directie. In acest mod cei ce raman la un vocabular “lejer” se vor pierde pe drum sau vor fi scosi inafara datorita acelorasi platitudini sau mai rau limbajului de lemn.Daca nu exista bun simt apare necesitatea competitivitatii si rezultatul e acelasi. E ca un instrument de fanfara ce nu poate intra intr-un qvartet de camera.Sau ca o pata de culoare adaugata de un amator pe o capodoperea.Sita cerne in timp asa cum valorile se decanteaza depinde de ce ne dorim la ce nivel vrem sa ne situam. DDD