Ce mi-as dori de la evenimentele de afaceri
In ultima vreme, atat primavara cat si toamna se intampla zeci de evenimente de afaceri, dintre care multe sunt de buna calitate. Totusi nu ma pot opri sa “cuget” putin pe marginea a doua dimensiuni:
- temele acestor evenimente
- specificul sectorului de afaceri romanesc (ala care duduie)
Intai as spune ca multe evenimente bat la usi complet deschise.
Si asta pentru ca suntem deja creativi. Discutam despre inovatii si despre idei revolutionare la fiecare colt de strada. Mancam web 2.0 pe paine, iar pe 3.0 il tinem prin sertare, pana cand ii vine vremea. Strategi mai destepti ca la noi nu gasesti nicaieri pe mapamond.
Atuurile de mai sus fac parte din „gena” romaneasca (daca exista asa ceva). O vorba clasica spune ca ne-am nascut poeti. Apoi, meditatia pare consecinta logica a matricei stilistice ondulatorii (deal-vale), despre care ne-a atras atentia Blaga.
Partea proasta e ca nu prea ne pricepem sa facem nimic concret. Suntem incapabili sa ne organizam pentru a duce ceva la capat. Cand facem o sedinta ea degenereaza invariabil intr-un cenaclu dadaist. Doar daca ne intreaba cineva, ni se pare ca am mai auzit de: agenda intalnirii, managementul timpului sau facilitarea sedintei. Ne fascineaza tot ce sclipeste. Insa dupa ce ne apucam de ceva, in 2-3 zile ne pierdem interesul. Calitatea si satisfactia clientului ne preocupa doar daca noi suntem clientii. Procedurile si designul proceselor de business suna prea birocratic pentru fiinta poetica a romanului. Iar standardele ISO sunt o complicatie de care am auzit ca ne-ar trebui daca facem export sau afaceri cu statul. Conceptul de proiect e bun doar ca sa-i acuzam pe altii ca intarzie. Chiar daca noi n-am dus niciunul pana la capat.
Sa luam un exemplu concret de nesimtire – Planorama
Eu spre exemplu ii intreb pe cei de la Planorama de un an (adica de cand au depasit termenul contractual maxim) care e urmatorul deadline. Prin ianuarie ma minteau cu date „fixe”. Din mai s-au inmuiat si au inceput cu „speram ca…”. In septembrie, in schimb, s-au clarificat lucrurile: „nu stim cand se va termina”. Si asa a ramas de atunci…
Ia intrati putin pe site sa vedeti ce mint nesimtitii:
“A inceput predarea proiectului !
Cladirea T3 este conectata la toate utilitatile, iar locatarii cladirii T3 au inceput sa isi ia in proprietate noile apartamente! Incepand cu aprilie 2009, si locatarii cladirii T4 ii vor urma pe cei ai cladirii T3 in a-si lua in proprietate apartamentele!”
Hai fugi! E complet fals. O minciuna grosolana. Am fost eu personal in week-end si nu erau finalizate ultimele etaje si nici lifturile. De utilitati nici nu se pune problema. Am si sunat acum sa ma conving ca termenul e in continuare la “sfantul asteapta”. Si asa e.
Ia uitati in articolul asta cand trebuia sa se finalizeze proiectul: aprilie 2007, iulie 2007, toamna 2007 etc. Si ce zicea un client in mai 2007: “Sper sa ne mutam anul asta!! Pe mine m-au programat prin septembrie(2007)”. Hai fugi! Iti spun eu, daca se finalizeaza in 2009 o sa fie o minune…
Sa nu va inchipuiti ca Planorama e o exceptie in peisajul „constructiilor” romanesti. Aici e vorba de o descendenta de sange albastru. De la Mesterul Manole citire. Si el avea probleme cu deadline-urile. Pana la urma a apelat la gestul extrem de a-si zidi sotia. Din pacate nu vom sti daca asta chiar a facut diferenta, sau a fost doar o scuza pentru depasirile repetate ale termenului de livrare.
Ei, iata suficiente probleme pe care le are duduitorul nostru sector de afaceri. Probleme care ar merita abordate de evenimentele la care mergem sa facem networking.
Un contemporan ne-a admonestat, recomandandu-ne „sa punem mana pe munca, sau sa mai citim niste almanahe”. Eu cred ca solutiile sunt complementare. E bine sa „punem mana pe munca”, dar ne-ar ajuta sa citim si niste „almanahe” inainte. Iar evenimentele la care mergem pot fi aceste „almanahe” de care avem nevoie.
(1 voturi, medie: 5.00 din 5)
Loading ...
Sad but true ! Sunt de acord 100% cu ideile tale.
Problema cu multa vorbarie si putina practica e clar o problema a romanilor. Toata lumea e specialist “in aria X” insa majoritatea nu au pic de experienta practica.
Consultanti, team …, supervisor, managerei etc titluri pompoase pe lipsa de experienta mai mult decat evidenta. Observam zilele astea ca la ESWC 2008 (Conferinta Europeana de Software 2008 – http://www.submitsuite.ro/blog/conferinta-europeana-de-software-european-software-conference-2008 ) au fost 3 romani, din care 2 veneau de la Avangate (deci nu dezvoltatori) si unul (eu) care nu mai traieste in Romania.
Si noi parca eram fruntea?! Ok advertising, new media, etc etc e superb insa advertising la CE ANUME? Cate proeicte romanesti sunt cunoscute in afara? Cate aplicatii romanesti au pentrat in fara Romaniei?
Nu as vrea sa imi raspund la intrebarea aceasta.
Marius
Personal vreau sa cred ca inca nu ne-am desprins de spatiul mioritic si cum spunea si Dragos de legende si in mod special de Manole. Placerea balcanica de a te” targui” a ramas.Totul e ca la piata.O piata neperformanta mai mult un talcioc.Na ca si aici avem prioritati.O fi oare talciocul bunicul talkchow-ului.Zic asta ca talkshow-urile romanesti seamana mai mult cu talciocul.Mai dati voi mai lasam noi si viceversa in stilul lui M.C.Rostogan.Personal am lucrat in sectoare nu fierbinti ci vulcanice cu rezultatele de rigoare.In paranteza fie spus si cu urmari medicale corespunzatoare.Poate”jena”nationala” nu e conectata la bioritmul european.Realitatea e ca nu vrem sa intelegem ca pregatirea unui proiect si punerea sa in opera se face pe baza unei organizari si discipline de “fier”.Nici contractele care cel putin in sfera serviciilor sunt unidirectionale si discretionale la cheremul furnizorului.Cautati un contract clar tiparit cu aceleasi caractere!? De obicei sunt stufoase cu paragrafe tiparite cu litere microscopice lasand portite de scapare .In SUA povestea un fost coleg depasirea termenului de predare se poate penaliza pana la valoarea obiectivului ! La noi totul e “..A la tambaladji” cum se exprimau niste specialisti straini. Adica dupa ureche.La noi inca nu se fac A FACERI DE UNDE TOATA LUMEA E MULTUMITA SI CU CASTIG. Totul merge inca pe TEPE pe “jmecherii”.Baieti dastepti! Conservatorismul e la el acasa.Vrem sa muncim ca in “socialism” si sa castigam ca in capitalism.Schimbarea mentalitatii se va face odata cu schimbul de generatii.Care? Nu stie nimeni inca. Mult timp vor fi doua romanii paralele.DDD
Intr-adevar, acesta e doar unul dintre numeroasele cazuri de acest gen care au loc in tara. Acum cateva saptamani a fost dezbatut exemplul unei firme din Timisoara, care se pare ca nici nu terminase de construit fundatia blocurilor in momentul in care apartamentele trebuiau deja livrate clientilor…
As mai adauga si publicitatea mincinoasa si respectul fata de contracte si oferte.
Mi s-a intamplat de multe ori ca furnizorii sa nu respecte contractul sau sa mi se spuna “stim ca in oferta e intr-un fel, dar in realitate e altfel”.
Un exemplu recent expus la mine pe blog este comunicatedepresa.ro si dispretul lor fata de clienti.
[...] care ma cunosc indeaproape sau au citit postul asta, stiu ca sunt beneficiarul unei tepe, administrata de dezvoltatorul [...]
[...] imobiliar Euro Habitat si al sau proiect – Planorama (despre care am mai scris in trecut aici, apoi aici si [...]