Desi e dureros sa scriu despre asta, trebuie sa explic de ce, dupa 10 ani, a trebuit sa pun pauza proiectului ResponsabilitateSociala.ro, cel putin momentan.

Unul din motivele care m-au obligat sa fac asta a fost lipsa acuta de CONTINUT DE CALITATE.

Portalul de CSR ResponsabilitateSociala.ro
ResponsabilitateSociala.ro, la momentul ianuarie 2016

Realitatea trista de care m-am ferit sa vorbesc pana acum, este ca specialistii romani in comunicare, din companii, din institutii publice sau agentii de PR au un mare deficit in privinta comunicarii in scris. Mai precis, peste 90% dintre ei nu stiu sa scrie la niste standarde minime de calitate. O alta uriasa problema este aceea ca profesia lor, desi ar parea paradoxal pentru alta tara decat Romania, nu implica si nici nu le da timpul necesar pentru a comunica public in scris (!!!). Cu alte cuvinte, companiile sau organizatiile pentru care lucreaza specialistii nostri in comunicare nici nu le cer, nici nu ii platesc si nici nu le lasa timp pentru a comunica in scris, in asa fel incat ei sa invete din feedback si sa se califice macar la locul de munca, daca in liceu sau facultate e imposibil (singurul lucru pe care il reuseste invatamantul din Romania este sa-i inhibe cvasi-total unui tanar capacitatea de a gandi si de a se exprima logic si coerent, mai ales in scris).

De aceea, ca Editor Coordonator al unei platforme gandite sa ofere continut util (si nu promotional) pentru o audienta de business, m-am gasit in fata unei situatii extrem de dificile: fie 1) refuz continutul primit de la companii/agentii (editoriale, studii de caz, comunicate etc.) pe motive de calitate, fie 2) il rescriu eu sau redactorii mei. De cele mai multe ori am ales varianta 2). Insa aceasta implica foarte multe ore de documentare si redactare (gratis, dar in beneficiul companiilor) si, cel mai important, o inalta calificare a angajatilor mei, pe care trebuia sa ii invat la locul de munca, sa ii platesc, sa obtin banii pentru salariile lor si, pentru ca nu eram o multinationala, sa ma limitez la un program de lucru al lor de 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana (nu mentionez cat era programul meu, pentru ca nu mi-am propus sa ma victimizez aici).

Ce s-a intamplat insa in timp? Dupa 2009 au inceput sa scada sumele pe care au fost dispusi sponsorii sa le acorde pentru o cauza cum este aceea de “a promova bunele practici in domeniul CSR“. Nu doar bugetele companiilor au scazut. Tot dupa 2009, viata oamenilor de comunicare care ne furnizau pana atunci continut a inceput sa devina sufocanta, atat din cauza presiunii financiare, cat mai ales a incarcarii (da, in companiile multinationale se munceste frecvent pana dupa ora 20:00, combinat cu un sistem de restrictii cvasi-sclavagist). Multi au cedat stresului si s-au reorientat, cel mai adesea in afara Romaniei. Totodata, au aparut din ce in ce mai multi competitori, care veneau cu “atuul” unei calitati indoielnice, insa cu valoarea promotionala, pe care inca si-o doreau companiile.

In mod logic, incasarile noastre s-au erodat constant, pana la colapsul pe care a trebui sa-l accept intr-un final (ajunsesem sa fiu finantator net al proiectului de 3 ani deja).

Acestea fiind spuse, nu-mi ramane decat sa le multumesc tuturor sponsorilor care, in cei 10 ani, au crezut in CAUZA pe care am amintit-o, si in special: JTI Romania, Orange Romania si BRD Groupe Societe Generale (parteneri fondatori). Le multumesc si oamenilor care si-au angrenat organizatiile in initierea si dezvoltarea acestui proiect: Gilda Lazar, Adela Jansen si apoi Cosmina Frincu, Amalia Fodor si apoi Veronica Dogaru. Alaturi de ei au fost multi alti colegi din Industria de Comunicare, fata de care am o recunostinta sincera, insa care sper sa ma ierte daca, din motive de numar, nu-i mai enumar aici.

In perioada urmatoare, toate canalele social media ale ResponsabilitateSociala.ro, care au strans in 10 ani o audienta considerabila, vor ramane deschise. De aceea, ii incurajez pe oamenii de PR din companii, ONG-uri sau agentii sa trimita in continuare informatii pe contact@responabilitatesociala.ro, insa sa se gandeasca in primul rand la usurinta de a li se da “share”.

In rest, daca voi reveni la publicarea de continut despre proiectele de CSR din Romania, acest lucru se va intampla in limba engleza. Asta pentru ca doar limba engleza mi-ar permite sa ma adresez unei audiente internationale, care sa aprecieze UTILITATEA si IMPORTANTA unui articol (si nu valoarea lui promotionala, indiferent de cat de prost este scris).